BUDESTI
Stema

Răstignirea de la intrarea în sat
Aniversarea a 555 ani a comunei Budeşti
Sediul Primăriei comunei Budeşti
Sediul Centrului pentru Copii şi Tineret
Liceul Teoretic Budeşti
Grădiniţa pentru copii "Viorel şi Viorica"
Centrul de sănătate com. Budeşti
Oficiul poştal al com. Budeşti / MD-4814
Scările către Liceul Teoretic Budeşti
Privirea veche spre Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
Echipa de fotbal a com. Budeşti
O parte din participanţii proiectului "Vara prieteniei"
Oficiul Cadastral Teritorial com. Budeşti
Răstignirea şi fîntîna de la marginea satului
Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil
» » » Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Buget participativ
BUDESTI
CALENDAR
«    Mai 2021    »
LuMaMiJoViSaDu
 12
3456789
10111213141516
17181920212223
24252627282930
31 
ARHIVA
Mai 2021 (1)
Aprilie 2021 (16)
Martie 2021 (6)
Februarie 2021 (6)
Ianuarie 2021 (4)
Decembrie 2020 (15)
  • Comentarii: 0
  • |
  • Vizualizari: 6 635
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi GavriilPotrivit legendei, satul Budeşti, aşezat pe un pinten de deal de mică altitudine, a fost întemeiat de către arcaşii lui Ştefan cel Mare, rămaşi pe aici probabil în urma expediţiilor făcute de domnitor contra duşmanilor dinspre răsărit. Ca mărturie aici se înalţă şi astăzi biserica specifică acelor timpuri, biserica ce a înfruntat veacurile.
Prima biserică atestată pe teritoriul localităţii datează din 1816. În locul ei a fost ridicată în 1847 o nouă biserică, din piatră, cu hramul Sfântului Mihail. Parohia dispunea de cărţile şi veşmintele necesare. La acel moment serviciul divin era oficiat de trei feţe bisericeşti. Preotul Dimitrie a fost hirotonit la 20 mai 1803 de Prea Sfinţitul Iacov pe seama parohiei Budeşti. În 1816 a fost numit la această biserică dascălul Vasile Guzun, prin document de dăscălie de la Mitropolitul Gavriil. De către acelaşi episcop a fost numit la biserică şi ponomarul Constantin Popov. Locaşul a fost reconstruit din piatră, în formă de corabie, păstrând stilul vechi. Mai târziu a fost construită clopotniţa, întărită de patru contraforturi. Iniţial, intrarea în biserică era din partea de apus, pentru ca mai apoi să se facă pe sub clopotniţă. La 28 aprilie 1841 moşierul satului C. Harting, proprietarul moşiei Budeşti, se adresează către Direcţia cadastrală, inginerului Pavlov, de a măsura în acest sat 66 desetine de pământ necesare pentru construcţia bisericii. La 7 decembrie 1842, Direcţia cadastrală aprobă cele solicitate şi-l sfătuie pe proprietar să se adreseze Consistoriei pentru obţinerea consimţământului de a construi biserica. La 17 decembrie a fost aprobat planul de construcţie al bisericii, fiind marcat şi locul de construcţie. În anul 1844, conform decretului imperial, Consistoriul îl confirmă pe loan Mura în calitate de preot paroh la biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil din Budeşti, ţinutul Chişinău. La răscrucea veacurilor XIX—XX în biserica din localitate existau icoane vechi, din prima jumătate a secolului XIX. în ograda bisericii se aflau mai multe pietre funerare, cea mai veche datează din anul 1816. Aici se află şi mormântul soţiei dascălului Stavrache, din anul 1853. În curtea bisericii lîngă intrare se găseşte o piatră mare cu următoarea inscripţie; probabil că din prima jumătate a secolului XVIII “Acest stîlp este a lui Ştefan Timotin cel ce l-au ucis tătarii”. În dosul bisericii în cimitir, se găseşte pietre mormîntale, cele mai multe cu inscripţii moldoveneşti, ca de exemplu:
- “Aici zace roaba lui Dumnezeu Zamfira 1816”
- “Aicia odihneşti robul lui Dumnezeu si închinatului Hagi Chiriac Panait .. la anul 1846, septembrie în 12 zile”
- “Sub această piatră odihneşte robul lui Dumnezeu Gheorghe Sajeu au răposat la 1865 decembrie… Dumitru, Sofronii, Ecaterina, Zamfira.”
- “Aici odihneşte roaba lui Dumnezeu Maria, soţia lui Dascălul Stavrachi 1853 şi soţui ei da….”
Sunt şi pietre indescifrabile din aceeaşi epocă.
Cercetătorul Ştefan Ciobanu menţionează că în biserică s-au păstrat icoane din prima jumătate a secolului XX. Biblioteca parohială dispunea de un şir de cărţi vechi în limba românească:
1. Ciaslov. Fără dată.
2. Evanghelie. Fără dată.
3. Tipic. Fără dată.
4. Liturghier. Chişinău, 1815.
5. Minei de obşte. Chişinău, 1819.
6. Triod. Chişinău, 1862.
7. Octoih. Chişinău, 1862.
8. Molitvenic. Chişinău, 1820.
9. Penticostar. Chişinău, 1853.
10. Tipic. Chişinău, 1857.
11. Evanghelie. Iaşi, 1772.
În 1899 biserica din sat îl avea ca staroste pe loan Stadniţchi. La începutul secolului XX, biserica ajunse într-o situaţie dificilă şi necesita reparaţii, în anul 1912 a început construcţia unei biserici noi. Până în anul 1920 zidurile bisericii au fost ridicate, însă din lipsa resurselor o perioadă lucrările s-au stopat În perioada sovietică biserica a funcţionat, aici veneau creştinii din toate satele vecine. Construcţia bisericii a fost terminată în noiembrie 1943 şi, la 21 noiembrie, cînd biserica îl cinstea pe Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, a avut loc ceremonia de sfinţire. La târnosirea bisericii a participat Mitropolitul Basarabiei şi alţi ierarhi din Chişinău.Un timp indelungat paroh al bisericii a fost preotul Pavel Pentiacov, dascal Toader Balan
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil În anul 1993 paroh este numit protoiereul Vladimir Plămădeală, care cu susţinerea primarului, ре parcursul multor ani efectuiază lucrări de reparaţie şi menţinere a edificiului. În anul 2007 s-a reparat acoperişul, au fost schimbate parţial ferestrele. În anul 2008 din Iaroslavl (Rusia), s-a procurat un clopot mare de 470 de kg.
În anul 2011 s-a reconstruit gardul bisericii şi al cimitirului, a fost pavată intrarea şi amenajată curtea bisericii. În anul 2012 s-a reparat predvorul bisericii (piereţii, podul, podeaua, s-au schimbat 3 uşi), s-a construit şi amenajat o parcare pe perimetru dintre intrarea în biserică şi intrarea în cimitir. Activul bisericii şi credincioşii sunt încrezuţi că numai cu ajutorul lui Dumnezeu vor izbîndi în marea lucrare de renovare a sfîntului locaş. În acest an, sărbătorim frumosul jubileu de 100 ani de la întemeierea edificiului bisericii, în acest context să pomenim toţi enoriaşii care au menţinut şi ocrotit biserica pe parcursul acestui secol.
La 19 septembrie 2012, sfînta liturghie a fost oficiată de un sobor de preoţi, a fost primit în dar şi sfiinţită "Daro hraniteliniţa" - obiect ce e ţinut în altar şi-n care se păstreză mierea pentru împărtăşanie. Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil


SFINŢII ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL. Legiunea Arhanghelilor, ocupă locul opt în Ierarhia cerească privind natura slujirii lor încredinţată de Dumnezeu şi fac parte din al III-lea Ordin şi ultimul al desăvârşirii în care se cuprind: Începătoriile, Arhanghelii şi Îngerii. Ierarhia este după cum spunea Sfântul Dionisie Areopagitul sau Exiguul „o sfinţită rânduială şi ştiinţă şi lucrare asemănătoare pe cât este cu putinţă, modelului dumnezeiesc şi înălţată spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date de ei de la Dumnezeu pe măsura ei" . Arhanghelii Mihail şi Gavriil sunt sărbătoriţi de hramul bisericii din comuna Budeşti. Pentru că nu toţi oamenii cunosc despre aceşti arhangheli, am găsit că este bine să scriu şi despre ei, să prezint ce spune Dumnezeu în Sfintele Scripturi despre aceste căpetenii a îngerilor. Arhanghel înseamnă căpetenie a îngerilor, iar cuvântul înger se traduce mesager, adică cel care vine să transmită un mesaj.
Sfântul Arhanghel Mihail. În limba ebraica, numele său înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „strigă”: „Să luăm aminte, noi, care suntem făpturi, ce a pătimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum întuneric s-a făcut. Că cine este ca Dumnezeu?”, şi aşa s-a întocmit soborul, adică adunarea şi unirea tuturor îngerilor. Pe seama sa se pune şi călăuzirea lui Lot şi a familiei acestuia la ieşirea din Sodoma, precum şi protecţia specială a poporului lui Israel. Îi scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, îl sprijină în luptă pe Ghedeon, îl mustră pe vrăjitorul Valaam şi îl eliberează din inchisoare pe Sfântul Apostol Petru. Conform Scripturii, toţi morţii se vor ieşi din morminte la glasul trambiţei Sfântului Arhanghel Mihail.
Sfântul Arhanghel Gavriil. În limba ebraica, Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”. Numele său conţine concentrat vestea că Dumnezeu se va face bărbat, că va asuma firea omenească. Vesteşte Sfinţilor Părinţilor Ioachim şi Ana naşterea Maicii Domnului, îi descoperă lui Zaharia naşterea Înaintemergătorului. Păstorilor le arată ca li S-a născut Prunc, pe Iosif, logodnicul Mariei, îl întăreşte ca să nu se îndoiască de nimic, călăuzeşte Sfânta Familie în Egipt şi aduce femeilor mironosiţe vestea Învierii Domnului.
Obiceiuri şi tradiţii de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască. De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte, sau orânduieşte singur grindină, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în societatea tradiţională, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora". Arhanghelii, în viziunea populară, asistă şi la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele. În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din faină de porumb, numită „turta arieţilor”, ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Aceasta turtă se aruncă în dimineaţa zilei de 8 noiembrie în târla oilor, odată cu slobozirea între oi a berbecilor. Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvara toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
"Minunea Sfântului Arhanghel Mihail din Collose". Una din descriile acestei sărbatori spune că:
La 6 septembrie, se săvârşeşte pomenirea unei minuni făcute de Sf. Arhanghel Mihail, la Chones, în Colosse din Frigia. În Colose din Frigia, aproape de Ierapole, era o biserică a Sfântului Arhanghel Mihail, deasupra izvorului cu apa facătoare de minuni, din care bolnavii primeau multe tămăduiri, mai multe decât din scăldătoarea Siloamului, pentru că acolo, o dată pe an, se pogora îngerul Domnului şi tulbura apa, iar aici, totdeauna era darul Începatorului de cete Îngereşti. Acolo, cel ce intra întâi, după tulburarea apei, în scăldătoare, se facea sănatos; aici, toţi, şi cei dintâi şi cei de pe urmă primeau sănatate. Acolo era trebuinţa de pridvoare spre petrecerea bolnavilor pentru a-şi căpăta sănătatea pe care nu o luau şi cineva în treizeci şi opt de ani a ciştigat-o; aici într-o zi sau într-un ceas bolnavul ciştigă sănătea.